- <!--[endif]-->cum s-a realizat?
- <!--[endif]-->cum s-a tipărit?
- <!--[endif]-->de când se tipăresc cărţi?
- <!--[endif]-->unde era copacul care a dat hârtia?
- <!--[endif]-->ce l-a determinat pe autor să scrie şi multe altele al căror răspuns încă îl mai caut.
Când ţin o carte în mână simt mirosul de tuş, de hârtie şi lipici şi mă simt legat într-un fel ciudat de toţi cei care au atins cu degetele aceleaşi pagini ca şi mine.
Mi-au stârnit curiozitatea coperta frumos colorată, dar şi imaginile pe care le descopeream.
Încet, încet cuvintele m-au fermecat şi-am devenit şi eu un personaj în ea. Am îndrăgit personajele şi locurile prin care ele călătoreau.
Mi-a dat seama că dacă sunt descusute cum se cuvine, cărţile vorbesc despre viaţa oamenilor, ne şlefuiesc mintea cu vorbe înţelepte şi ne modelează sufletul.
Până la urmă cartea reprezintă universul pe care îl deschide prin conţinutul ei şi nu prin forma sau aspectul ei.
Suntem în era informaţiei. Oamenilor le place să găsească rapid informaţii. Este clar că în lumea viitoare, caculatorul va fi indispensabil.
Apariţia cărţilor electronice nu trebuie să ne sperie pentru că oricum am face lucrul acesta, cititul cărţilor va rămâne preocuparea „cea mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului” (Miron Costin).
Mie mi-a plăcut să citesc şi de pe e-reader pentru că poţi găsi în el mai multe cărţi. Dacă vrei să citeşti o poveste nouă, poate nu o găseşti pe carte şi trebuie să faci drumuri pentru o lua acea carte.
Mai simplu este să citeşti de pe e-reader!
Ciobotea Alexandru
Clasa a III-a B
Şcoala Generală „Al. Ştefulescu” Târgu-Jiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu